Liviu Dragnea și Mugurel Gheorghiaș, fost coleg de
facultate, sunt suspecți într-un caz de spălare de bani în Brazilia, potrivit
informațiilor confirmate de procurorul federal din această țară, Carlos Wagner
Barbosa Guimarães, scrie Rise Project.
RISE Project și Folha de São Paolo, una dintre cele mai mari
publicații din Brazilia, au obținut confirmarea că autoritățile din această
țară au în desfășurare o anchetă al cărei subiect este președintele PSD.
Liviu Dragnea este suspectat că ar fi folosit bani proveniți
din afaceri corupte din România la achiziția de proprietăți pe plaja din
Cumbuco, la 30 de kilometri de Fortaleza, capitala statului Ceara.
Brazilienii au inițiat ancheta după ce procurorii din România
au luat legătura cu ei, în iulie anul trecut.
Procurorul federal din Brazilia a declarat că încearcă să
determine dacă Liviu Dragnea a folosit „portocale” ca să spele bani și să
achiziționeze proprietăți în Brazilia.
În portugheză, laranja, adică portocala, este termenul care
desemnează interpușii, persoane băgate la înaintare de politicieni corupți sau
criminali pentru a-și ascunde implicarea în diverse afaceri, mai notează Rise
Project.
Astfel, cele două „portocale” sunt Mugurel Gheorghiaș și un
cetățean brazilian.
Fostul coleg de facultate al lui Dragnea și fost acționar
principal al TelDrum SA, firmă atribuită de către DNA lui Liviu Dragnea, deține
o firmă braziliană pe care a folosit-o pentru a cumpăra o vilă de lux, dotată
cu teren de tenis și piscină pe malul oceanului Atlantic. Alintată „Casa
Grande” de Dragnea și anturajul său, vila i-a găzduit, în numeroase rânduri, pe
șeful PSD, pe Costel Comana și pe alți oaspeți din România.
A doua „portocală” anchetată de brazilieni este localnicul
Cauby Cursino Campos Junior. Un fost taximetrist, care s-a îmbogățit în urma
afacerilor cu românii, a semnat toate documentele tranzacțiilor braziliene
derulate de Costel Comana sau Mugurel Gheorghiaș.
Procurorul Barbosa Guimarães a spus că brazilianul Cauby
Junior nu avea bani ca să investească în firmele din Brazilia: „Știm că banii
au venit din România.”
Ironic, unul dintre barurile preferate de Dragnea și
apropiații săi în Brazilia se numește chiar “Laranja Mecanica” (Portocala
Mecanică), numit după distopia scrisă în 1962 de Anthony Burgess și ecranizată
ulterior de Stanley Kubrik.
Cererea de asistență judiciară a venit, conform procurorului
federal, pe 25 iulie 2017, din partea Ministerului Public și a Poliției din
România. Ea a fost procesată de Departamentul pentru Recuperarea Prejudiciilor
și Cooperare Internațională care face parte din Ministerul Justiției din
Brazilia și a fost trimisă mai departe către Parchetul din statul Ceara.
Rise Project mai notează că investițiile românilor se află
în localitatea Cumbuco, pe malul oceanului Atlantic, în nord estul Braziliei.
Tot aici și-a investit banii și Costel Comana, milionarul brașovean care i-a
băgat primul milion de euro în buzunar lui Dragnea și care s-a sinucis în
toaleta unui avion care urma să aterizeze în Costa Rica în februarie 2015. Și
proprietățile și firmele care au fost deținute de Comana în Brazilia se află
sub lupa autorităților, în cadrul aceleiași investigații.
Liviu Dragnea este reprezentat în Brazilia de o casă de
avocatură din Portugalia.
Anchetat și în România
În 13 noiembrie 2017, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost pus
sub urmărire penală sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional
organizat, folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii
false, inexacte sau incomplete şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase
pentru sine sau pentru altul, alături de alte opt persoane, între care
reprezentanţi ai firmei Tel Drum.
Potrivit procurorilor, Liviu Dragnea, în calitate de
preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional
organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte
funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul
de afaceri. Grupul iniţiat în anul 2001 a vizat obţinerea frauduloasă a unor
sume importante din contractele finanţate din fonduri publice, prin comiterea
unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de
evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt
destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la
aceste informaţii, spun procurorii DNA.
Prejudiciul în acest dosar este de 30 de milioane de lei
prin abuz în serviciu şi de 20 de milioane de euro prin fraudarea fondurilor
europene.
Sursa: digi24.ro
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Va multumim pentru participarea la discutie!