Protestele de la București, așa cum au văzute de presa străină

Instituțiile mass - media , cum ar fi BBC, Associated Press, Deutsche Welle, The New York Times, CNN, Euronews, dar , de asemenea , instituțiile media din Rusia, China, Spania, Italia și Serbia au trimis corespondenții lor la București încă din 31 ianuarie ^st , primul zi de proteste, când mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat împotriva decretului guvernului controversat de modificare a Codurilor Penale.

Posturile de televiziune din Regatul Unit, SUA, China și corespondenții de presă locală au oferit zilnic o acoperire live a evenimentelor care au loc în București și în România, evenimente care au culminat cu abrogarea decretului și demisia ministrului justiției.

Jurnaliștii străini au continuat să acopere evenimentele chiar după ce guvernul a abrogat decretul său și sute de mii de români au continuat să protesteze în Piața Victoriei din București și în alte câteva orașe.

Publicațiile străine difuzează protestele live, de la mijlocul piețelor, iar imaginile care arată că protestatarii își întorceau luminile, lanternele și brichetele de telefon mobil erau cele mai promovate de presa internațională.

Pe pagina Facebook a BBC, imaginile "protest de lumină" au înregistrat peste 2,8 milioane de vizionări.

BBC-ul lui Nick Thorpe a reflectat atmosfera generată de deciziile guvernului român și a vorbit cu președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

"El a recunoscut că acțiunile guvernului și modul în care acestea au fost comunicate au fost stîngace, dar au insistat că au fost bine intenționate", a spus Nick Thorpe.

"Un fost prim-ministru, Tăriceanu a respins percepția, pe larg desfășurată în România și în străinătate, că conflictul este o bătălie între oficialii corupți și o societate care vrea să lupte împotriva corupției", a adăugat jurnalistul.

"Regret să spun acest lucru, dar sistemul judiciar din România nu este independent și aceasta este problema clară care trebuie abordată în viitor, a spus Tăriceanu și a vorbit despre modul în care procurorii, în special procurorii Direcției Naționale Anticorupție, se alătură serviciile secrete.

Jurnalistul a subliniat, de asemenea, că argumentele lui Tăriceanu sunt diametral opuse celor ale directorului DNA, Laura Codruta Kovesi, care a declarat într-un interviu că sistemul judiciar este independent și că DNA a urmărit și politicienii guvernului și opoziției. Kovesi a subliniat că ADN-ul ar fi devenit lipsit de putere dacă decretul va intra în vigoare.

De asemenea, pentru BBC, Steve Rosenberg a raportat de la mulțimea adunată în Piața Victoriei că Guvernul nu ar fi anulat decretul fără presiune din stradă. "Puterea oamenilor a fost decisivă în acest caz", a menționat el, menționând eforturile anticorupție din România în ultimii ani.

Corespondentul Associated Press, Alison Mutler, a declarat că românii nu renunță la protestele de stradă în ciuda frigului și că guvernul a abrogat decretul mult-urât. AP a vorbit, de asemenea, despre protestul de la Cotroceni și a subliniat că poporul care protestează acolo dorește ca demisul președintelui Klaus Iohannis să fie considerat în primul rând vina pentru criza politică.

Deutsche Welle a filmat protestul în Piața Victoriei și a luat act de faptul că sute de mii de oameni au ieșit în stradă împotriva decretului care slăbește lupta împotriva corupției. "Este cel mai mare protest de la prăbușirea comunismului. Guvernul a abrogat ordonanța, însă protestele continuă ", informează Deutsche Welle.

Rick Lyman și Kit Gillet de la New York Times au venit în Piața Victoriei pentru a vorbi cu oamenii și au raportat nemulțumirea față de faptul că toate aceste evenimente au dus doar la demisia ministrului Justiției, Florin Iordache. De asemenea, The New York Times a publicat, vineri, și un articol în limba română - "În România, Torturile Corupției Grip Daily Life" - care prezintă mărturiile românilor despre corupție.

"Ordonanța a fost abrogată, amendamentele sunt deja istorice, dar protestatarii continuă să nu aibă încredere în prim-ministrul Sorin Grindeanu", a informat David Chater de la Al Jazeera.

Jurnalistul consideră că protestele au reprezentat o luptă pentru supraviețuire pentru PSD, partidul de stânga aflat la putere și vorbește despre faptul că viețile românilor au fost întotdeauna afectate de corupție.

Jurnaliștii CCTV din China citează ministrul de externe Teodor Melescanu, care a susținut că va avea loc o dezbatere în România cu privire la subiectele fierbinți ale acestor zile și va fi solicitat sprijinul UE pentru clarificări.

Corespondenții CNN din România - Elizabeth Roberts și Cristiana Moisescu - au declarat că premierul Sorin Grindeanu încă intenționează să modifice Codurile Penale, ci printr-o lege dezbătută în Parlament. CNN a prezentat atmosfera în Parlamentul României, când președintele Klaus Iohannis a ținut un discurs pe această temă.

Euronews a vorbit cu mai mulți tineri care au promis să meargă în fiecare zi la Piața Victoriei și care vor ca guvernul să demisioneze. De asemenea, Euronews a menționat acuzațiile aduse de susținătorii guvernului, care pretind că oamenii au fost plătiți pentru a protesta.

Actorul și cantaretul Tudor Chirila a declarat pentru Euronews: "Politicienii încearcă să evite condamnările. În opinia mea, despre asta vorbim, pentru că nu vor să vorbească cu oamenii. Ei nu doresc un dialog ", a spus el.

Gardianul ia întrebat pe români de ce protestează. „Dacă protestează în România, am dori să ne spui de ce“ , a citit un anunț postat în 03 februarie ^lea articol semnat de Carmen Fishwick.

La 04 februarie ^lea , jurnalistul David Connett a scris în The Guardian că premierul Sorin Grindeanu a retras decretul controversat, în urma protestelor. "Primul ministru, Sorin Grindeanu, a declarat că legea va fi abrogată într-o ședință a cabinetului duminică, după ce un număr estimat de 140.000 de demonstranți au protestat împotriva legii în apropierea biroului său", a scris Connett.

Le Monde din Franța a subliniat: "Liviu Dragnea, viziunea corupției" (Liviu Dragnea, imaginea corupției românești). Articolul este semnat de Jean-Baptiste Chastand și Mirel Bran (corespondentul cotidianului din București).

În articol, jurnaliștii caracterizează președintele PSD: "Pe modelul liderilor ultra-conservatori maghiari și polonezi, acest politician stâng, afiliat socialiștilor europeni, a profitat și ia acuzat pe oponenții săi că ar fi manipulat de americanii din America de Nord miliardarul George Soros, a cărui fundație finanțează organizațiile societății civile din Europa de Est. Și nu ezită să joace carte de naționalism, plângându-se de influența Bruxelles-ului sau a companiilor străine, care este rară într-o țară proeuropeană ", notează cotidianul francez.

"Deciziile de urgență menite să ierte mulți ofițeri condamnați și să decrimineze abuzul de birou la nivel scăzut, pe care Guvernul a fost forțat să-l abroga în fața protestelor în masă, au fost o trădare a poporului român de către liderii săi", comentariile Financial Times .

Alți jurnaliști au intervievat și reprezentanții instituțiilor care luptă împotriva corupției: procurorul-șef al DNA, Laura Codruta Kovesi, și procurorul general Augustin Lazăr.

Andrew Byrne și Neil Buckley, jurnaliștii Financial Times, au scris despre "republica procurorilor" și despre eticheta "corupția ucide", în articolul "Revoluția săptămânii sa întors în România".

Kovesi a dat un interviu publicației Olandei NRC Handelsblad, vorbind despre faptul că decretul guvernului ar fi stabilit un precedent periculos și ar fi afectat activitatea ADN-ului. Pentru La Repubblica, ea și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că abrogarea actului legislativ nu rezolvă intențiile inițiale ale Guvernului și conține "clauze declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională".

Spaniolii jurnaliști El Pais au intervievat procurorul general Augustin Lazar, care a declarat: "Acest decret a fost conceput pentru a avea anumiți beneficiari concreți, selectați. Ei au crezut că este o idee bună să salvați pe cineva care are o îngrijire în instanță în prezent. Și asta se numește conflict de interese. "

Potrivit protestelor, protestele germane au fost acoperite de protestele germane din Germania, N1, New China, Reuters, AFP, CNN Balcani, posturi de televiziune din Rusia și Bulgaria și jurnaliști independenți. Telesur, post de televiziune care difuzează pentru America de Sud, a acoperit, de asemenea, protestele antiguvernamentale din România, informează news.ro.