Incompetența PSD-ALDE, camuflată prin minciunile miniștrilor, generează un lanț de scăderi salariale pentru bugetari
România traversează o gravă criză guvernamentală, iar aici nu este vorba
de schimbarea premierului din șase în șase luni, ci este vorba de
păstrarea unui ministru care întrunește toate atributele incompetenței.
Ministrul ce coordonează Ministerul Muncii și Justiției Sociale, doamna
Olguța Vasilescu, manipulează fără scrupule de peste un an grupurile
profesionale ale angajaților bugetari din instituțiile publice, afirmând
că urmărește prin modificarea Legii privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice doar o echilibrare a sistemului bugetar de
salarizare, deoarece existau disfuncționalități majore. În realitate,
incompetența ajunge acum la rangul de ministru și produce efecte
nedorite în salarizarea bugetarilor, dincolo de temperarea exagerărilor
în salarizarea unor directori din sistemul public date exemplu în
comunicatele de presă ale ministerului.
Culmea, salariile unor profesori și ale personalului nedidactic din școli și grădinițe, care oricum erau ridicol de mici, sunt lovite de consecințele noilor prevederi ale Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. La fel cum sunt lovite și salariile angajaților din instituțiile ce gestionează fonduri europene sau ale celor din anumite instituții ale sistemului de justiție.
Iată una dintre demonstrațiile care arată cu claritate erorile făcute de Ministrul Muncii prin modificările legislative susținute. Din cauza acestor modificări susținute de PSD, cele din noua lege a salarizării, de limitare a sporurilor în structura bugetară şi de transfer al contribuţiilor sociale în sarcina angajaților, vor ajunge la scăderi, în termeni reali, toți salariații din sistemul public ce nu se vor încadra peste o majorare necesară de minim 20% față de nivelul actual de salarizare. Oricâte creșteri se vor aplica, dacă este depășit plafonul reper, stabilit pentru anul 2022, conform Legii 153 din 2017, salariile reale nete vor scădea.
Pentru exemplificare, vom considera cazul concret al unui angajat din ANAF, un funcționar public de execuție cu grad de consilier superior. Acesta avea în luna decembrie un salariu brut de 6170 de lei și implicit un net de 4328 lei. O creștere de 25% aplicată la acest brut ar determina ca din ianuarie noul salariu brut să fie de 7712 lei. Însă, conform Legii 153 din 2017, plafonul maximal aferent anului 2022 este stabilit la valoarea reper de 6580 lei. Prin urmare, salariul maxim pe care un funcționar consilier superior îl va putea primi este 6580, care înseamnă un net de 3849 lei, odată cu mutarea contribuțiilor în sarcina angajatului, echivalând cu o scădere 479 de lei față de salariul din decembrie.
Similară cu situația angajaților ANAF este cea a angajaților din Ministerul de Justiție, majorarea nu poate depăși plafonul aferent anului 2022, prevăzut de Legea 153 din 2017, iar din această cauză unele salarii din acest minister au scăzut cu aproximativ 500 de lei. Aceeași situație este întâlnită și în Ministerul de Interne, unde agajații vor avea de suferit în ceea ce privește norma de hrană, fiind necesară o nouă ordonanță de urgență, prin care să se prevadă o majorare punctuală a salariilor cu 5% – 10%, pentru a preveni scăderea salariilor și a compensa eventualele neajunsuri.
O serie de agenții guvernamentale, precum ANAF, APIA, ANFP sau INA, au aplicat noile prevederi legale și înregistrează, începând cu luna ianuarie, scăderi de salarii de aproximativ 500 de lei pentru un post de consilier superior.
În cazul angajaților din învățământul superior sau preuniversitar, vor avea creșteri salariale doar angajații care, după creșterea de 20%, se vor situa cu salariul sub plafonul prevăzut ca reper pentru anul 2022, iar cei care vor depăși acest plafon vor „beneficia de creșteri negative”, în logica Radio Erevan.
Deși în 2017 România a înregistrat o creștere economică semnificativă, un record al ultimilor 10 ani, un indicator de maximă relevanță care spune totul despre puterea economiei reale, guvernarea incompetentă a celor de la PSD-ALDE nu a condus decât la măsuri de scădere a salariilor și de blocare a posturilor în administrația publică și în învățământ, cu toate că unele instituții sunt suprapopulate, iar altele funcționează la cote de avarie. Acest record economic al României nu s-a concretizat în venituri mai mari la buget sau în investiții crescute. Iar legenda echilibrării sistemului de salarii din instituțiile publice s-a pierdut și ea prin lanțul de măsuri guvernamentale greșite. PSD a ratat șansa unei bune guvernări.
Culmea, salariile unor profesori și ale personalului nedidactic din școli și grădinițe, care oricum erau ridicol de mici, sunt lovite de consecințele noilor prevederi ale Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. La fel cum sunt lovite și salariile angajaților din instituțiile ce gestionează fonduri europene sau ale celor din anumite instituții ale sistemului de justiție.
Iată una dintre demonstrațiile care arată cu claritate erorile făcute de Ministrul Muncii prin modificările legislative susținute. Din cauza acestor modificări susținute de PSD, cele din noua lege a salarizării, de limitare a sporurilor în structura bugetară şi de transfer al contribuţiilor sociale în sarcina angajaților, vor ajunge la scăderi, în termeni reali, toți salariații din sistemul public ce nu se vor încadra peste o majorare necesară de minim 20% față de nivelul actual de salarizare. Oricâte creșteri se vor aplica, dacă este depășit plafonul reper, stabilit pentru anul 2022, conform Legii 153 din 2017, salariile reale nete vor scădea.
Pentru exemplificare, vom considera cazul concret al unui angajat din ANAF, un funcționar public de execuție cu grad de consilier superior. Acesta avea în luna decembrie un salariu brut de 6170 de lei și implicit un net de 4328 lei. O creștere de 25% aplicată la acest brut ar determina ca din ianuarie noul salariu brut să fie de 7712 lei. Însă, conform Legii 153 din 2017, plafonul maximal aferent anului 2022 este stabilit la valoarea reper de 6580 lei. Prin urmare, salariul maxim pe care un funcționar consilier superior îl va putea primi este 6580, care înseamnă un net de 3849 lei, odată cu mutarea contribuțiilor în sarcina angajatului, echivalând cu o scădere 479 de lei față de salariul din decembrie.
Similară cu situația angajaților ANAF este cea a angajaților din Ministerul de Justiție, majorarea nu poate depăși plafonul aferent anului 2022, prevăzut de Legea 153 din 2017, iar din această cauză unele salarii din acest minister au scăzut cu aproximativ 500 de lei. Aceeași situație este întâlnită și în Ministerul de Interne, unde agajații vor avea de suferit în ceea ce privește norma de hrană, fiind necesară o nouă ordonanță de urgență, prin care să se prevadă o majorare punctuală a salariilor cu 5% – 10%, pentru a preveni scăderea salariilor și a compensa eventualele neajunsuri.
O serie de agenții guvernamentale, precum ANAF, APIA, ANFP sau INA, au aplicat noile prevederi legale și înregistrează, începând cu luna ianuarie, scăderi de salarii de aproximativ 500 de lei pentru un post de consilier superior.
În cazul angajaților din învățământul superior sau preuniversitar, vor avea creșteri salariale doar angajații care, după creșterea de 20%, se vor situa cu salariul sub plafonul prevăzut ca reper pentru anul 2022, iar cei care vor depăși acest plafon vor „beneficia de creșteri negative”, în logica Radio Erevan.
Deși în 2017 România a înregistrat o creștere economică semnificativă, un record al ultimilor 10 ani, un indicator de maximă relevanță care spune totul despre puterea economiei reale, guvernarea incompetentă a celor de la PSD-ALDE nu a condus decât la măsuri de scădere a salariilor și de blocare a posturilor în administrația publică și în învățământ, cu toate că unele instituții sunt suprapopulate, iar altele funcționează la cote de avarie. Acest record economic al României nu s-a concretizat în venituri mai mari la buget sau în investiții crescute. Iar legenda echilibrării sistemului de salarii din instituțiile publice s-a pierdut și ea prin lanțul de măsuri guvernamentale greșite. PSD a ratat șansa unei bune guvernări.
Secretar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților
Coordonator al Comisiei de Educație, Cercetare, Tineret și Sport a PNL
Deputat, Marilen Gabriel Pirtea
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Va multumim pentru participarea la discutie!